Chestiunea maghiară.

Lumea şi mai ales opoziţia trebuie să înțeleagă odată că Băsescu a câştigat alegerile şi cu ajutorul ungurilor. Deja este un truism faptul ca ungurii au declarat cu o jumătate de gură că sunt cu Johannis, iar în teren au fugit mâncând pământul să adune voturi pentru Băsescu. Si chiar aşa, nu cu voturile ungurilor a câştigat alegerile, ci cu voturile românilor din Ardeal care nu au mai votat cu susţinătorii proiectului Johannis pentru că aceştia erau cu ungurii. Românii din Ardeal au fost derutaţi pe de o parte de maghiari iar pe de altă parte de Băsescu. De maghiari pentru că au spus una şi au făcut alta iar de Băsescu deoarece acesta înainte de alegeri a avut grijă să amintească într-un mod diversionist de pretenţiile autonomiste ale ungurilor şi să se plaseze pe o poziţie antimaghiară. Partidele româneşti ar trebui să mai înţeleagă şi faptul că într-o anumită măsura votul românilor din Ardeal este naţionalist, că ei votează cu cei care sunt împotriva ungurilor. Mai interesate de ce se întâmplă în Ardeal ar trebui să fie partidele de dreapta deoarece acolo se află populaţia, care după Bucureşti, manifestă cea mai mare dispoziţie pentru a vota dreapta. Dacă s-ar ţine cont de lucrul acesta atunci nu s-ar mai ajunge niciodată ca o minoritate cu pretenţii uneori la limita constituţionalităţii, ca să nu zic chiar în afara ei, să fie atât de importantă. În chestiunea aceasta maghiară, pe fondul importanţei acordate maghiarilor de unii şi a toleranţei cu care au fost trataţi de alţi, proiectul Johannis a pierdut de doua ori, odată cu ungurii ipocriţi care au spus una şi au făcut altceva, apoi cu românii din Ardeal păcăliţi şi de unguri şi de Băsescu. Si uite aşa din minciună în minciună din ipocrizie în ipocrizie, astăzi conduc ţara şi ungurii şi Băsescu.