Grupa pregătitoare la scoala generală este în principiu o idee bună, dar în practică o măsură incomodă, derutantă şi fără susţinere. Introducerea grupei pregătitoare la ciclul primar din învăţămăntul preuniversitar a pus şcolile în faţa unor întrebări aproape fără răspuns.
Unde se vor face aceste grupe în condiţiile în care acum majoritatea şcolilor nu au spaţiu suficient nici pentru planul de şcolarizare existent ?
Cu ce cadre didactice se vor face aceste clase în condiţiile în care deja în învăţământul preşcolar şi primar există deficit de personal şi un dezinteres teribil pentru cariera de profesor ?
Referitor la prima întrebare se poate spune că vor fi desfiinţate cabinetele care mai sunt şi probabil se va trece la un învăţământ pe trei ture, adică pe trei schimburi, ca la fabrică. Astfel, în loc să subţiem sistemul şi să trecem ca peste tot în lume, unde se trăişte normal, la un învăţământ într-o singură tură, la un învăţământ cu clase personalizate şi cu posibilitatea ca elevii să-şi continue activitatea în şcoală şi după obişnitele ore de predare, într-un program organizat consacrt sub numele de "şcoală după şcoală", şi să ceştem calitatea, noi comasăm spaţiul şcolar şi trecem la un învăţământ la grămadă, în care elevii trebuie să plece cât mai repede din şcoală pentru a lăsă locul altora, afectând grav actul de educaţie şi reducând calitatea.
Referitor la a doua întrebare se poate spune că ea a generat încă de la început un paradox si anume că grădiniţele vor grupa pregătitoare la ele în timp ce şcolile şi personalul didactic din învăţământul primar nu doresc clasa pregatitoare la şcolile generale. Apoi se rică problema dacă şcolile generale au personalul didactic calificat în rândul personalului existent pentru a prelua o asemenea sarcină şi dacă au numărul necesar de cadre didactice care să preia aceste clase pregătitoare.
De exemplu în Bucureşti sunt în jur de 30 de scoli generale în fiecare sector, deci 30 x 6 = 180 de şcoli, dacă în fiecare şcoală sunt prevăzute în planul de şcolarizare cel puţin 3 clase rezultă că numai la nivelul Municipiului Bucureşti sunt necesare în anul începerii grupei pregătitoare 540 de cadre didactice care să acopere aceste posturi. În realitate numărul necesar este mai mare.
Deci dintr-o dată ne confruntăm cu un deficit de spaţiu şcolar, cu cu un deficit de personal calificat din răndurile celui existent şi în cele din urmă un deficit real de personal, de cadre didactice de care şcolile au nevoie şi nu le au.
În aceste condiţii toată lumea se întreabă, si spun eu pe bună dreptate, oare cum o să fie cu grupa pregătitoare ?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu